Știri proaste pentru evoluționiști în 2017

168 0

 

Anul acesta este un an teribil de prost pentru evoluționiști și pentru ideile acestora privitoare la originile omului, este de părere Antonio Cruz într-un articol din Protestante Digital.

Fiecare nouă descoperire fosilă dă de pământ cu arborii filogenetici anteriori și trebuie elaborați alții noi, cu disputele și descalificările ce urmează acestui fapt, dintre specialiști. Se pare că pe măsură ce se obțin mai multe date paleontologice, crește de asemenea și neîncrederea generală privitoare la evoluția omului.

Șase descoperiri au generat principalele polemici, și au umplut primele pagini ale revistelor de specialitate și a altor medii de comunicare, de la începutul anului.

  1. După 13 ani de studiu și dezbateri, rezultă că micul om din insula indoneziană Flores, așa numitul „hobbit” (Homo floresiensis), nu este un descendent mai mic al lui Homo erectus, așa cum se gândea, ci că acesta ar fi înrudit cu arhaicul Homo habilis din Africa. Această informație complică suficient de mult lucrurile, deoarece se presupunea că unicul scenariu a evoluției umane era continentul african. Ce caută o specie apropiată lui Homo habilis într-un loc atât de îndepărtat de Africa și încă într-o epocă atât de târzie (la mai mult de 1,75 milioane de ani de la presupusa extincție a lui Homo habilis?)
  2. Resturile fosile ale speciei numită Homo naledi, ce au fost găsite într-o peșteră din Africa de Sud și catalogate ca și veriga lipsă dintre australopiteci și genul Homo, nu au în realitate decât aproximativ 250 000 de ani vechime. Aceasta înseamnă că aceștia au fost contemporani cu omul modern. Deci în concluzie, ne întâlnim cu un autentic paradox, pentru că sunt prea recenți pentru a putea fi veriga lipsă dintre simieni și oameni, și pe de altă parte, caracteristicile lor anatomice sunt prea primitive pentru vechimea ce li se atribuie.
  3. Un alt pretins aspirant în a fi veriga lipsă dintre simienii vechi și oameni, așa numitul Australopithecus sediba, a căzut și acesta recent în dizgrație. La început s-a spus că este un bun candidat pentru a ilustra presupusa tranziție dintre Australopithecus africanus, descoperit în sudul Africii și Homo habilis, sau chiar un strămoș direct al lui Homo erectus. Cu toate acestea, paleontologul evoluționist Bill Kimbie a refuzat ideea că aici ar fi vorba de un strămoș al omului, asigurând că avem de-a face doar cu o formă în plus a unui australopitec antropoid.
  4. Și dacă acestea nu sunt suficiente, o altă istorie evolutivă, ce până nu demult a fost prezentată ca și certă în școlile nord-americane, a căzut și ea. Un articol din revista Nature afirmă că specia umană nu a apărut pe continentul nord-american cu doar 14 000 de ani în urmă, așa cum se credea, și că omul se plimba prin sudul Californiei în urmă cu 130 000 de ani. O astfel de descoperire a generat un veritabil val de controverse și arată că va trebui refăcută întreaga istorie a umanității de pe continentul american.
  5. De asemenea, în luna iunie, s-au descoperit unele bucăți de craniu uman, împreună cu unele scule de piatră, în Maroc (Jebel Irhoud), ce au fost datate ca având 315 000 ani vechime. Acest lucru contrazice clar ideea anterioară că Homo sapiens își are originea cu 100 000 de ani mai târziu decât data de mai sus, și la aproape 5 000 de km mai înspre est de această locație, în Etiopia. Prin aceasta, fundamentele istoriei umane și locurile de origine, sunt date peste cap.
  6. În sfârșit, după aceste cinci previziuni paleontologice false, ce înainte erau considerate ca fapte indiscutabile ale evoluției umane, în 31 august 2017, Universitatea din Uppsala – Suedia, a anunțat că unii din investigatorii săi au descoperit unele urme fosile ce erau în dezacord cu teoriile stabilite privind originile omului. Este vorba de urme produse în mod indubitabil de picioare umane în Trachilos (în estul insulei Creta), ce au fost datate cu 5,7 milioane de ani (Miocenul târziu). Acest lucru înseamnă că acele urme ar fi cu 2,5 milioane de ani mai vechi decât faimoasa Lucy (Australopithecus afarensis) și 1,3 milioane de ani înaintea lui Ardipithecus, ținând cont că aceste urme sunt cu adevărat umane.

Problema ce prezintă această ultimă descoperire din Creta este că aceste urme fosile umane se află în afara locului ce le corespunde. Au apărut într-o localitate geografică „greșită”, conform previziunilor evoluționiste. Până acum, manualele școlare învățau că toți primii hominizi (cu peste 1,8 milioane de ani vechime), își aveau originea în Africa și doar după evoluția lentă până la genul Homo, specia umană a ieșit din respectivul continent. Cu toate acestea, niște picioare umane moderne, dar în același timp, atât de vechi, în Insula Creta, nu se leagă deloc, deoarece trântesc ipoteza „in afara Africii), în general acceptată până în prezent.

Bineînțeles, unii vor spune că așa este, știința avansează, reinterpretând de atâtea ori cât este nevoie ipotezele anterioare. Dar, admițând că toate scenariile de până acum bine stabilite, ale evoluției umane, erau în realitate false, cel puțin ne permite deschiderea unor anumite îndoieli față de tezele generale ale unei presupuse evoluții umane (atât din punctul de vedere al darwinismului gradual, precum și din cel al originii în salturi, ce se apropie în fond de intelligente design).

„S-ar putea, ca după controversatul an 2017 pentru teoriile evoluției umane”, conclude profesorul Antonio Cruz, „paleontologii evoluționiști să devină mai precauți și mai umili în declarațiile lor. Sau poate nu. Dar adevărul este că se știe mult mai puțin decât se credea că se știe. Cu toate acestea, elevii și publicul în general, continuă să fie învățați teorii pe care investigatorii deja recunosc că sunt eronate. Puterea dogmelor stabilite?”

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns