Un grup de investigatori de la Universitatea din Pennsylvania, printr-o inițiativă inedită, au făcut o investigație asupra unui fenomen ce este de neînțeles în rândul laicilor și destul de controversat în rândul creștinilor practicanți. Obiectul investigației științifice este glosolalia, sau vorbirea în limbi, fenomen ce a căpătat o deosebită relevanță în spațiul evanghelic, începând cu anul 1900, când au apărut primele biserici penticostale. Rezultatele cercetării au fost publicate de revista Psychiatry Research: Neuroimaging de unde au fost preluate de prestigiosul New York Times.
Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania, au reușit să obțină imagini cerebrale de la cinci femei care vorbeau în limbi și au observat că lobii frontali – ce este partea intelectuală a creierului, prin care o persoană controlează ceea ce face – erau relativi calmi, la fel cum era și centrul limbilor. Regiunile ce participă în menținerea activă a conștiinței erau active. Femeile nu se aflau într-o transă oarbă și nu se știa exact ce regiune le controla comportamentul.
Imaginile, primele de aceste fel preluate în timpul acestei practici religioase, reprezintă zonele cele mai active ale creierului. Femeile ce au constituit obiectul acestui studiu, erau credincioase active și sănătoase.
„Surprinzător pentru noi a fost cum imaginile obținute au sprijinit interpretarea pe care o dau credincioșii de rând asupra a ceea ce se întâmplă”, a spus dr. Andrew B. Newberg, liderul echipei ce a făcut acest studiu, echipă ce a inclus pe Donna Morgan, Nancy Wintering și Mark Waldman. „Forma în care este descris aici fenomenul, precum și ceea ce se crede, este că Dumnezeu vorbește prin aceste persoane”, a spus Newberg, ce este coautor al cărții Why We Believe What We Believe (De ce credem ceea ce credem).
În acest studiu, investigatorii au folosit tehnici video pentru a realiza observații asupra schimbărilor fluxului sanguin în creierul fiecărei femei, în două condiții: prima dată în timp ce cânta o cântare gospel și a doua oară, în timp ce vorbea în limbi. Comparând imaginile preluate în aceste două situații, ambele fiind activități devoționale emoționale, investigatorii au putut observa variațiile maxime și minime ale fluxului sanguin, ce sunt unice pentru vorbirea în limbi.
Doamna Morgan, ce a făcut parte din echipa de studiu, a fost și ea obiectul investigației. Ea este o creștină născută din nou ce consideră capacitatea de a vorbi în limbi, un dar al lui Dumnezeu. „Într-o astfel de situație, ești conștient de ceea ce se întâmplă în jurul tău”, a spus. „Nu te afli în afara oricărui control. Dar în același timp nu poți controla ceea ce se întâmplă. Totul curge de la sine. Ești într-un climat de pace și confort și este o senzație fantastică”.
Contrar la ceea ce este un percept comun, studiile au sugerat că persoanele ce vorbesc în limbi foarte rar suferă de probleme mentale. Un studiu recent pe aproape 1 000 de creștini evanghelici în Anglia, a descoperit că cei ce practică vorbirea în limbi, erau mai stabili emoțional decât cei ce nu o practicau. Investigatorii au descoperit de asemenea cel puțin două forme ale acestei practici, una de extaz și frenezie și alta mai atenuată aproape în liniște.
Noile descoperiri contrastează într-o formă importantă cu imaginile preluate din alte stări mentale inspirate spiritual, cum este meditația, ce este în mod obișnuit un exercițiu mintal foarte focalizat, ce activează lobii frontali.
Sursa: NyTimes.com
