Odihnă și pace în Jugul lui Hristos

586 0

Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, și sarcina Mea este ușoară. (Matei 11:29-30)

Căutarea fericirii a fost și este preocuparea de bază a omului încă de la începuturile existenței rasei umane. Omul a încercat și continuă să încerce să depășească dificultățile vieții, să mai urce o treaptă, să înlăture greul, să mai puncteze o victorie pe scara fericirii. Este adevărat că cei mai mulți percep fericirea ca fiind o consecință a bunăstării, a poziției sociale, a influenței, a aprecierii celorlalți, etc.

Dar, contrar înțelegerii general acceptate, textul biblic din preambul răstoarnă concepția generală despre fericire. Domnul Isus ne spune că pentru a ajunge să obținem odihnă pentru sufletele noastre există doar o singură cale – aceea de a accepta să intrăm în jugul Lui.

1. Jugul

Când Domnul Isus introduce ideea jugului, El se folosește de o figură de stil care își găsea corespondent în viața cotidiană. Jugul era folosit de agricultor (care era baza economiei de atunci) pentru a pune vitele la lucru, cu ajutorul cărora își căra poverile și își ara pământul.

Domnul Isus era deplin conștient de căutarea omului, de eforturile depuse de acesta pentru a ajunge la fericire, precum și de dezamăgirile și frustrările generate de eșecul continuu în atingerea acestui scop. De aceea El vine cu o soluție, care este destul de greu de digerat de omul de rând, străin de Dumnezeu și infectat de păcat. Dar când rostește aceste cuvinte, Mântuitorul vrea să ne învețe câteva lecții, prin care să ajungem să obținem ceea ce căutam adică odihna și pacea sufletului.

Lecția autorității

Prin definiție, jugul este simbolul supunerii în fața unei autorități, ba unii îl percep ca pe un simbol al asupririi, al robiei. Poate fi adevărată și această opțiune din urmă, dar problema  apare când autoritatea este exercitată în mod pozitiv, sau este folosită în mod abuziv. Imaginea textului nostru este ce a animalelor de povară care sunt puse în jug, unde sunt conduse de stăpân și de unde nu mai pot ieși decât dacă stăpânul le dă drumul.

Nu putem înțelege ideea autorității în absența altui concept și anume cel al libertății. De exemplu, dacă am de dus o sumă importantă de bani dintr-un loc în altul, prezența unei patrule de poliție îmi va inspira protecție dacă banii sunt cinstiți, dar îmi va inspira teamă și neliniște dacă banii sunt furați. A te bucura de libertate înseamnă a te simți protejat la adăpostul unor legi și a unei autorități care veghează la respectarea acestor legi de către toți cetățenii.

A fi libertin și derivatul acestuia numit libertinaj, înseamnă a sfida legile și autoritatea. Libertatea individuală, ce contravine majorității, se obține întotdeauna în detrimentul libertății celorlalți. Adică ceilalți au de suferit în urma libertății individuale. Domnul Isus ne spune că nu poți fi fericit atunci când îți construiești viața bazându-te pe minciună, pe nedreptate, pe infidelitate sau pe aroganță. Iată ce ne spune profetul Ieremia:

„Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţea lui. Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz; să-şi umple gura cu ţărână şi să nu-şi piardă nădejdea; să dea obrazul celui ce-l loveşte şi să se sature de ocări”. (Plâng. lui Ieremia 3:27-30)

Jugul lui Hristos înseamnă protecție la adăpostul legilor morale ale lui Dumnezeu, iar acolo unde aceste legi sunt respectate, familia sau întreg colectivul se bucură de pace, armonie, prosperitate și odihnă sufletească, precum și de speranță pentru viața de dincolo.

„Voi sunteţi păziţi de puterea lui Dumnezeu, prin credinţă, pentru mântuirea gata să fie descoperită în vremurile de apoi”. (1 Petru 1:5)

Lecția implicării, a activității, a purtării poverilor

5. cu boii la plug

Unii înțeleg fericirea prin a duce o viață de huzur, de libertăți neîngrădite, de a nu face nici un efor fizic sau intelectual. Este adevărat că unii au ajuns la un nivel de bunăstare (la care râvnesc mulți), încât și-au permis un astfel de mod de viață. Dar apoi și-au dat seama că se confruntă cu probleme grave de sănătate cum este diabetul sau obezitatea, ori cu probleme sociale cum este divorțul, infidelitatea, rebeliunea copiilor, etc. Unde este fericirea?

Imaginea completă ce se desprinde din textul nostru, este cea a animalelor prinse în jug, în urma cărora se află un car încărcat, sau un plug ce brăzdează pământul. Oare cum ar arăta lumea noastră dacă toți oamenii ar munci cu adevărat și ar respecta toate legile morale ale Scripturii?

Adevărul pe care ni-l comunică Domnul Isus prin intermediul acestei imagini, este cea a implicării noastre, a lucrului bine făcut, a punerii umărului acolo unde este nevoie. Acest adevăr este valabil și din punct de vedere social, prin implicarea noastră la bunăstarea societății în care trăim, cât și din punct de vedere spiritual, prin activitatea noastră în Biserică și implicit la maturizarea credincioșilor și la mântuirea celorlalți. Din punct de vedere social, marii bărbați care au schimbat lumea au fost cei care au respectat Scriptura și s-au bazat pe conceptele etice ale acesteia. Progresul economic al lumii occidentale s-a bazat pe etica muncii în varianta ei promovată de protestanți.

Din punct de vedere spiritual, implicarea credinciosului de rând în activitatea Bisericii, așa cum este înțeles conceptul de credincioșii evanghelici, a dus la revitalizarea comunităților și la convertirea altora. Pentru cei care încă își mai pun întrebări în acest sens, doresc ca să mediteze la aceste trei fraze de mai jos:

  • Ce vrea Dumnezeu de la fiecare din noi?
  • Care ne este locul nostru în lucrarea lui Dumnezeu?
  • Ce facem în locul în care ne vrea Dumnezeu?

Lecția cooperării, a lucrului în echipă

În jug sunt prinse două animale, care trebuie să tragă uniform, sau chiar patru în anumite circumstanțe. Dar toate trag la același car, trebuind să ducă aceeași povară.

Modelul biblic este cel al lucrului în echipă și nu cel individual. Domnul Isus i-a trimis pe ucenici în echipă, câte doi și nu pentru că unii erau mai înzestrați decât alții ci pentru că lucrarea la care erau trimiși era atât de importantă încât era nevoie de efortul, dedicarea și implicarea tuturor. Apostolul Pavel își numește colaboratorii folosind termeni ca: tovarăș de lucru, tovarăș de luptă, tovarăș de jug.

Lucrul de unul singur este cel care favorizează individualismul și vedetismul, iar vedetismul alimentează invidia, competiția și aroganța, când individul reușește, sau dezamăgirea, frustrarea, depresia și revolta, când individul eșuează. Oricum, în fiecare din variante, rezultatul este durere și nefericire și în nici un caz odihnă și pace.

Lucrul în echipă, pe lângă eficiența lui ridicată, limitează individualismul deoarece rezultatele se răsfrâng asupra întregului colectiv iar personalitatea se pierde. În domeniul economic, deoarece concurența este atât de puternică, ba chiar feroce, nu este loc pentru individualisme și vedete, iar strategiile promovate de oamenii de afaceri se bazează pe lucrul în echipă.

Apostolul Pavel scoate în evidență acest lucru când face din Apolo nu concurentul său ci tovarășul său: „Cine este Pavel? Şi cine este Apolo? Nişte slujitori ai lui Dumnezeu, prin care aţi crezut; şi fiecare după puterea dată lui de Domnul. Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească” (1 Corinteni 3:5-6), iar concluzia apostolului este: „Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu”.  (1 Corinteni 3:9)

Lecția exclusivismului

O ultimă învățătură a acestui text are o perspectivă exclusivistă. Domnul Isus vorbește aici de Jugul Meu, adică El nu lasă nici o altă alternativă. Cu alte cuvinte, căutarea fericirii trebuie să fie canalizată doar pe această cale – jugul lui Hristos. Este adevărat că acest lucru se poate interpreta într-o manieră individualistă, poate chiar arogantă, dar cel ce face această afirmație nu este un om ci Dumnezeu însuși. De fapt această perspectivă exclusivistă este cea promovată de Domnul Isus pe tot parcursul Evangheliilor. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine”. (Ioan 14:6)

Dar trebuie să mai spunem un lucru. Fiecare om se află într-un jug iar acesta poate fi  jugul viciilor, al prejudecăților, al invidiei, al lăcomiei, al poftelor, al ocultismului, etc. Hristos a venit ca să ne elibereze din astfel de juguri și să ne ofere alternativa unică care să ne conducă la fericire, iar fericirea completă nu va fi atinsă decât atunci când vom intra în Împărăția Lui.

Profetul Isaia prevede o astfel de eliberare, urmată de o bucurie de nedescris a celor eliberați, când profețește despre venirea lui Mesia:

Tu înmulţeşti poporul, îi dai mari bucurii; şi el se bucură înaintea Ta cum se bucură la seceriş, cum se înveseleşte la împărţirea prăzii. Căci jugul care apăsa asupra lui, toiagul care-i lovea spinarea, nuiaua celui ce-l asuprea, le-ai sfărâmat, ca în ziua lui Madian. (…) Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni S-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veşniciilor, Domn al păcii.” (Isaia 9:3-6)

În ce fel de jug ești tu? Ai acceptat să intri în jugul lui Hristos sau încă ești în jugul celui rău? Poate că ești sătul să alergi după fericire, care fuge de tine precum Fata Morgana. Hristos te așteaptă să intri în jugul lui. Doar aici vei găsi odihnă pentru sufletul tău!

Ia jugul lui Cristos (versuri de Traian Dorz)

Ia jugul lui Hristos pe umeri
Şi trage lângă El arând;
Chiar dacă semeni numai lacrimi,
Şi umbli numai suspinând.

Hristos cel Sfânt te va cunoaşte
În sărăcie, nu-n belşug,
Căci mulţi au stat cu El la mese,
Dar prea puţini au tras la jug

Ia-I sarcina şi-o du alături
Şi simte-o apăsând din greu
Cum ai răspunde doar tu singur
De tot ce are Dumnezeu.

Hristos cel Sfânt te va cunoaşte
Odată-n cerul Lui de sus
Nu după haina ce-ai purtat-o,
Ci după sarcina ce-ai dus

Ia crucea ta şi-I mergi pe urme
Tăcând şi mulţumind ca El,
Iubeşte, roagă-te şi rabdă
Urmând Dumnezeiescu-i fel.

Hristos cel Sfânt te va cunoaşte
Nu după numele ce-ţi spui
Ci după ranele-ndurate
Sub crucea ta, şi crucea Lui.

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns