Legile anti-misiune din Rusia după un an – creștinii sunt implicați în majoritatea  cazurilor

134 0

În luna iulie se împlinea un an de când Rusia lui Putin aproba acele legi ce restrângeau într-un mod drastic munca misionară în țară. Cum arată peisajul după un an?

Cifrele, publicate de Forum 18, o organizație din Norvegia ce luptă pentru libertatea religioasă, arată că din cele 181 de procese, creștinii evanghelici acaparează marea majoritate a cazurilor, urmați de martorii lui Iehova. Acuzațiile încep de la întâlnirile de rugăciune din case, urmate de rugăciunea în prezența altor cetățeni și expunerea de programe creștine în Internet, ce sunt calificate ca și activități misionare.

Regulamentele, ce figurau oficial în Articolul 5.26 din Codul Administrativ, părțile 3, 4 și 5, au intrat în vigoare în 20 Iulie și interziceau „activitățile misionare” atât pentru ruși cât și pentru străini. Cu toate acestea, definirea amplă a legii religiei din Rusia, a cauzat confuzie în ceea ce se înțelege prin „activitate misionară” și care sunt circumstanțele în care credincioșii pot să-și mărturisească credința altora.

Cu amenzi de până la 50 000 de ruble (salariul mediu din 6 săptămâni de muncă) pentru persoane și până la un milion de ruble pentru organizații, iar străinii pot să se confrunte cu deportarea și confiscarea materialului folosit, așa cum a fost cazul lui Donald Ossawaarde. Pastorul baptist din Statele Unite a fost declarat vinovat „pentru activități misionare ilegale”, acesta organizând săptămânal studii biblice, în locuința lui din Rusia. Pastorul, ce a fost amendat cu 40 000 de ruble, și-a prezentat cazul în fața Tribunalului European ale Drepturilor Omului, fiind reprezentat de Alliance Defending Freedom International (ADF), o organizație benefică ce se ocupă cu libertatea religioasă.

Donald și Ruth Ossewaarde

Ossewaarde este unul din cei peste 30 de indivizi sau grupuri baptiste, ce au fost trimise în judecată pe baza acestei legi, la fel cum au fost trimiși alți 35 de evanghelici. Alte cazuri, ale unor biserici penticostale, noi apostolice și presbiteriene, ne duc la concluzia că grupul cel mai numeros ce se confruntă cu rigorile legii, este cel al creștinilor.

Dar, pe lângă creștinii convenționali, peste 40 de cazuri relaționate cu martorii lui Jehova, patru cazuri ale mormonilor, nouă ale musulmanilor și peste zece ale hindușilor, întregesc cele 181 de cazuri judiciare din această perioadă.

Ossewaarde este unul din cazurile cele mai evidente, dar pe lângă procesele principale, așa cum este al său, noua lege cere de asemenea ca persoanele religioase să obțină permise oficiale prin intermediul unui grup religios înregistrat. De asemenea, legea interzice ca adunările de rugăciune să se organizeze în orice loc, cu excepția clădirile ce sunt oficial considerate ca și edificii religioase, eliminând de fapt toate reuniunile din stilul grupurilor de casă.

La începutul acestui an, Rusia a fost inclusă oficial pentru prima dată în grupul țărilor ce nu respectă libertatea religioasă, datorită represiunii minorităților religioase, a misionarilor străini și a evangheliștilor. Comisia Americană pentru Libertatea Religioasă Internațională (USCIRF), ce monitorizează libertatea religioasă în lume, pentru Departamentul de Stat, a inclus Rusia între cele șase noi „țări cu o specială îngrijorare”, în ultimul său raport anual, publicat în aprilie.

Cu toate acestea, președintele Vladimir Putin, în timp ce superviza represiunea altor grupuri religioase, atrăgea Biserica Ortodoxă Rusă în legături tot mai strânse cu instituțiile statului. Noua prietenie dintre Biserică și Kremlin se produce la 26 de ani de la încetarea represiunii sovietice asupra Bisericii Ortodoxe, biserică ce contează cu peste 165 de milioane de membri în întreaga lume.

Președintele Putin și patriarhul Kiril, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, împărtășesc poziții autoritare similare în domenii precum drepturile omului, în probleme relaționate cu politica externă, valorile familiei și altele.

Sursa: Christian Today

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns