Este descoperit un manuscris din Levitic, vechi de 1 500 de ani

1303 0

Tehnologia modernă a permis pentru prima dată să se citească conţinutul unui pergament ars, ce a fost găsit în urmă cu 45 de ani în excavaţiile arheologice din En Ghedi, pe ţărmul occidental al Mării Moarte.

Ceea ce este surprinzător este că acest manuscris este o copie cu o vechime de 1 500 de ani şi conţine câteva versete de la începutul cărţii Levitic, una din cele cinci cărţi ale lui Moise, care împreună alcătuiesc Tora sau Pentateuhul. Extraordinara descoperire a fost prezentată în Israel de către Autoritatea de Antichităţi din Israel.

Un scaner de ultimă generaţie

Citirea manuscrisului a fost posibilă datorită evoluţie tehnologice cu ajutorul căreia a fost posibilă citirea unei părţi din acest pergament, ars complet, ce a fost găsit într-o urnă sfântă dintr-o sinagogă din En Ghedi. Pergamentul a fost dezgropat în 1970 în timpul săpăturilor arheologice de la sinagoga din En Ghedi, conduse  de dr. Dan Barag şi dr. Sefi Porath. În acel moment, din cauza stării în care se afla, nu era posibilă descifrarea acestuia.

55ae21bb4c0cc_EinGediScrollinCTSkyscan-OritRosengarten-IAA
Scanerul cu care a fost posibilă citirea pergamentului

Datorită unui scaner de ultimă generaţie, s-a putut citi acest manuscris, ce coincide cu primele opt versete din Levitic. Este scris în ebraică şi a fost datat ca provenind din secolul VI d.H. în urma analizei cu Carbon 14.

Acesta este cel mai vechi pergament din cele cinci cărţi ale lui Moise ce s-a descoperit, după Manuscriselor de la Marea Moartă, ce au fost datate în marea lor majoritate ca provenind din perioada celui de al doilea Templu. De asemenea este pentru prima dată când un sul din Lege a fost descoperit într-o sinagogă, în urma excavaţiilor arheologice, şi mai mult, într-o urnă sfântă.

Conform dr. Sefi Porath, cel care a descoperit amplasarea sinagogii din En Ghedi, în 1970, acest manuscris „a fost o enigmă pentru noi, timp de 45 de ani şi este foarte emoţionant. En Ghedi era o aşezare iudaică din Imperiul Bizantin (între secolul IV şi secolul VII d.H.) şi avea o sinagogă cu podeau dintr-un mozaic fin şi avea o urnă sfântă. Aşezarea a fost complet arsă şi nici unul dintre localnici nu s-a întors să locuiască acolo. În săpăturile arheologice de la sinagogă am găsit pe lângă fragmentele carbonizate, un candelabru cu şapte braţe, o cutie cu bani ce conţinea 3 500 de monede, sticlă, lămpi cu ulei de ceramică şi pahare ce conţineau parfum. Nu avem nici o informaţie asupra cauzei incendiului, dar se speculează că un asalt din partea beduinilor din regiunea estică a Mării Moarte, ar fi putut cauza acest lucru”.

Conform lui Pnina Shor, directorul Proiectului Sulurile de la Marea Moartă al Autorităţii de Antichităţi din Israel, este un mare privilegiu să lucrezi cu astfel de documente. „Suntem cei care păstrăm descoperirea cea mai importantă din secolul XX şi un tezaur cultural printre cele mai importante din lumea occidentală. Această descoperire ne-a uluit: eram siguri că era doar o încercare oarbă, dar am decis să scanăm  acest pergament ars. Acum, nu doar putem să legăm Sulurile de la Marea Moartă de generaţiile viitoare, ci chiar o parte a Bibliei însăşi, găsită într-o urnă, într-o sinagogă veche de 1 500 de ani”.

Sursa: Protestante Digital

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns