Convenția Baptistă de Sud va accepta misionarii care „vorbesc în limbi”

1315 0

O schimbare de optică importantă şi surprinzătoare în acelaşi timp, care ne este oferită în acest moment de una din cele mai importante denominaţii baptiste din lume şi cea mai mare din America. Impactul produs de această schimbare este revelator, întrucât informaţia a fost difuzată de cele mai importante medii precum The Christian Post, Christianity Today, Charisma News, Christian Today sau chiar de prestigiosul Washington Post.

Bordul Misiunilor Internaţionale (IMB) al Convenţiei Baptiste de Sud (SBC), a aprobat miercurea trecută un pachet de schimbări, simplificând normele privitoare la cei aproximativ 4 800 de misionari pe care îi are această agenţie. Schimbările votate de mandatarii bordului, au survenit datorită impulsului promovat de noul preşedinte David Platt.

Candidaţii pentru a fi misionari trebuie să accepte Mărturisirea de Credinţă a SBC, să fie botezat prin imersiune, să fie membru într-o biserică SBC şi să demonstreze că „are o relaţie intimă cu Isus Hristos”. Regulile anterioare impuneau candidaţilor de a fi misionari să fie botezaţi într-o biserică SBC, sau într-o biserică care împărtăşeşte credinţele SBC, în special cele asupra botezului. Noile normative vor permite tuturor celor care au fost botezaţi prin imersiune şi sunt membrii într-o biserică SBC, să fie candidaţi.

Schimbările se ocupă de asemenea şi de problemele devoţionale şi practicile de rugăciune carismatice, care au fost controversate pentru baptiştii din SBC. Conform regulilor anterioare, candidaţii care au vorbit în limbi sau practicau vorbirea în limbi în devoţiunea lor personală, erau refuzaţi. Noile reguli, stabilite miercurea trecută, nu mai descalifică candidaţii pentru misionari care vorbesc în limbi, dar se precizează că dacă se va pune un accent prea mare pe darurile carismatice, cum este darul vorbirii în limbi, poate conduce la disciplină.

„IMB, ar putea chiar să desfacă contractul de muncă al unui misionar care pune un prea mare accent pe Darurile Duhului, dacă încearcă să le impună celorlalţi misionari, sau dacă această practică aduce prejudicii misiunilor din cadrul Convenţiei Baptiste de Sud”, conform unei liste de întrebări frecvente privitoare la noile reguli ale IMB.

Alte schimbări adoptate privesc persoanele divorţate, cărora li se va permite să slujească în misiuni scurte, dar ţinând cont de circumstanţele în care a avut loc divorţul. Se va permite de asemenea şi părinţilor adolescenţilor să fie potenţiali misionari.

Schimbările privind botezul şi vorbirea în limbi, probabil că vor capta cea mai mare atenţie, aşa cum s-a întâmplat în anul 2005 când au fost impuse aceste norme, care erau necesare „pentru a salvgarda identitatea baptistă a misionarilor”, în momente în care practicile penticostale şi carismatice erau în creştere.

Polemica generată de restricţiile impuse în 2005, a fost marcată de suspiciunea unora faţă de fenomenul glosolaliei (cum mai este numită vorbirea în limbi) şi modul precaut în care era privit de alţii. În acest sens, un lider baptist de atunci, Frank Page, care în prezent este preşedintele comitetului executiv al CBS,  a declarat la Baptist Press în 2006: „Eu cred că există posibilitatea unei interpretări a vorbirii în limbi în cadrul rugăciunii private (în Scriptură) aşa că trebuie să avem mare grijă ca să spunem NU. Dacă există o posibilitate scripturală aici (şi nu o politică care le interzice misionarilor), este un lucru care mă îngrijorează”.

Ex-mandatarul IMB, Wade Burleson, pastor la Biserica Baptistă Emmanuel din Enid – Oklahoma, a elogiat schimbările în politica IMB, în cadrul unui interviu telefonic cu Christianity Today. „Aceasta este ceea ce eu ceream de acum 10 ani”, a spus.

David Platt, noul preşedinte al IMB, spune că se va păstra rigurozitatea alegerii misionarilor. „Aceste schimbări nu înseamnă o reducere a potenţialilor misionari pentru IMB”, a spus Platt, mandatarilor, conform Baptist Press. „Aceasta înseamnă o creştere a potenţialului în toate ariile care ne interesează. Vom continua să pregătim misionarii noştri să lucreze în modul în care să reprezinte fidel bisericile baptiste din Convenţia Baptistă de Sud”

Abordând problema vorbirii în limbi, Platt continuă să fie precaut în ceea ce priveşte unele practici carismatice, care conform opiniei lui, pot introduce erori care contrazic Scriptura. „Am văzut şi m-am confruntat cu pericolele mişcării carismatice”, a spus. Chiar în aceste condiţii, a spus Platt, IMB are politici care protejează principiile baptiste în timp ce va permite misionarilor care vorbesc în limbi în viaţa lor de devoţiune privată, să lucreze pe câmpurile de misiune.

Schimbările survenite în Convenţia Baptistă de Sud, sunt cauzate pe de o parte de scăderea numărului de misionari, care s-a redus de la 5 600 în 2009, la 4 734 în prezent, cu posibilităţi de a se reduce la 4 200 în scurt timp, conform opiniei lui Platt. Pe de altă parte, creşterile spectaculoase înregistrate de mişcarea penticostal carismatică în Africa, America Latină şi Asia, i-a determinat pe liderii baptişti să reflecteze şi să facă schimbările despre care vorbim.

Este adevărat că este un pas mic, dar este un pas important. Probabil că în viitor, vom mai vedea astfel de schimbări atât la baptişti cât şi la alte denominaţii evanghelice.

Jonathan Hill, scriitor şi editor creştin (destul de liberal în opinia mea), analizând fenomenul penticostal (doar într-un facsimil) în cartea lui „The History of Christian thought” (Istoria Gândirii Creştine), scria în anul 2003: „Penticostalismul şi mişcarea carismatică au avut puţină influenţă directă asupra teologiei din cauza impreciziei dogmatice. Din punct de vedere doctrinar, teologia lor este asemănătoare cu cea evanghelică, în afara accentului pus pe rolul Duhului Sfânt. Cu toate acestea, răspândirea generală a mişcării arată că ea le pune probleme teologilor. Există 100 de milioane de membrii ai mişcării carismatice în zilele noastre (în realitate erau mai mulţi, n.a.), acest fapt revelând că teologii trebuie să acorde o atenţie specială naturii şi rolului Duhului Sfânt în Biserică”. (Jonathan Hill – Istoria Gândirii Creştine, pag. 315, Editura Casa Cărţii Oradea, 2007).

Sursa: Christianity Today

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns