Vaticanul studiază succesul evanghelizator înregistrat de pastorul Rick Warren

888 1

Rick Warren, cunoscut ca „cel mai important lider spiritual nord-american”, este un influent pastor evanghelic cu vârsta de 61 de ani şi autor al best-seller-ului „Viaţa Condusă de Scopuri”, carte ce a fost vândută în peste 36 de milioane de exemplare. Biserica lui a fost vizitată de o comisie de la Vatican pentru a studia eficacitatea sistemului de evanghelizare.

descarga (4)

Rick Warren a fost intervievat de canalul  EWTN în cadrul programului Word Over Live, pe care îl conduce Raymond Arroyo, iar acest interviu a fost reprodus în scris de site-ul catolic Religion en Libertad, de unde l-am preluat (parţial) şi vi-l prezentăm în continuare.

Ca şi pastor a fundat biserica Saddleback din Lake Forest, California, în anul 1980. Astăzi această congregaţie evanghelică este frecventată în medie de 22 000 de persoane pe săptămână, se întinde pe o suprafaţă de 120 de hectare şi are 300 de organizaţii misionare care slujesc prizonierii, drogaţii, familiile monoparentale şi persoanele infectate de VIH/SIDA. Recent, biserica a început să alimenteze 42 000 de persoane fără adăpost, câte trei mâncări pe zi. Pastorul a mai scris şi alte cărţi cum este „Biserica Condusă de Scopuri”, care continuă să fie cartea de referinţă pentru reînnoirea bisericilor evanghelice şi a parohiilor catolice din Statele Unite, Canada şi America Latină.

„Viaţa Condusă de Scopuri” este cartea cu cea mai mare vânzare din lume: 36 de milioane de exemplare. Care este cheia succesului? De ce atâtea persoane au fost atinse de această carte?

Nu este nimic nou, ce nu s-a spus timp de 2 000 de ani. Pur şi simplu, sunt spuse cu prospeţime şi simplitate. Pentru a o scrie mi-au trebuit 7 luni, câte 12 ore pe zi. Mă trezeam devreme, posteam şi mă rugam, scriam şi apoi rescriam iarăşi. Mi-am pus întrebarea: cum se scrie o carte care durează 500 de ani? Cărţi precum „Imitatio Cristi” de Toma de Kempis, sau „Practica prezenţei lui Dumnezeu” de fratele Lawrence, sau autori precum Părinţii din deşert, San Juan de la Cruz, Santa Teresa de Avila, etc. De ce sunt au rămas permanente aceste cărţi clasice? Şi mi-am dat seama că pentru a fi atemporal, trebuie să fi etern.

Care este secretul pentru a ajunge la atâţia oameni, în fiecare zi, în fiecare săptămână? De unde acest dar al comunicării? Dacă l-aţi putea descifra, pentru că mulţi predicatori ar vrea să ştie.

Mă rog, Isus a spus: „vă voi face pescari de oameni” şi cred că primul lucru pe care trebuie să-l faci este să te duci acolo unde sunt peştii. Nu sunt în biserică, ci sunt în piaţă. Apoi trebuie să înveţi să gândeşti cum gândesc peştii, să ştii ce le place să mănânce, etc. Pavel spunea „cu iudeii m-am făcut iudeu şi cu grecii m-am făcut grec, pentru a-i câştiga pentru Hristos”. Eu mi-am spus mie însumi: când sunt în California, trebuie să mă fac californian.

Dar mai important este ca dragostea să ajungă întotdeauna la oameni. Autenticitatea şi umilinţa întotdeauna ajunge la ei. Papa Francisc este exemplul perfect şi el face lucrurile foarte bine. Oamenii vor asculta ceea ce trebuie să le spunem dacă le place ceea ce văd. Papa este un bărbat foarte simbolic: în prima lui liturghie cu bolnavii de SIDA, sărutul lui la un bărbat infirm, tratamentul lui cu copiii, cu cei săraci, autenticitatea şi umilinţa lui. Acestea sunt lucrurile pe care toată lumea aşteaptă să vadă că le fac creştinii, aceasta este ceea ce face un creştin. Am văzut un titlu în ziarul Condado de Orange care m-a încântat şi care spunea: „Dacă dumneavoastră îl iubiţi pe Papa Francisc, dumneavoastră îl iubiţi pe Isus”.

Rick Warren este un non-denominaţional, centrat în Hristos. În  mod exclusiv?

Dacă îl iubeşti pe Isus eşti în aceeaşi echipă!

Dar este destul de anormal în multe contexte ale creştinismului. Care credeţi că este obstacolul spre unitate? Această unitate pentru care Isus s-a rugat şi la care ultimii suverani pontifi au lucrat atâta. Ce credeţi că separă atâta comunităţile creştine şi ce le aduce la unitate în actualitate?

Mă gândesc că trebuie să ne întoarcem la acea expresie a sfântului Augustin: „În ce este esenţial, unitate; în ce este accesoriu, libertate; şi în toate caritate”. Cred că această cultură occidentală, devine în particular tot mai seculară şi mai anticreştină. Vedem libertăţile religioase ameninţate din toate părţile şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Acestea îi afectează cu adevărat pe toţi creştinii din toate denominaţiunile.

Trebuie să ne unim în ceea ce avem în comun. Şi când spun: dumneavoastră credeţi în Tatăl, în Fiul şi în Duhul Sfânt? Şi credeţi că Isus a murit pe cruce şi a înviat? Credeţi că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu? Da? Atunci suntem în aceeaşi echipă. S-ar putea să  nu fim de acord în amănunte, dar suntem creştini. Şi oamenii nu-şi dau seama cât de mare este Biserica! Este organizaţia cea mai mare de pe toată planeta. Nu avem scuze. În lume există 600 de milioane de budişti, 800 de milioane de hinduşi, 1,5 miliarde de musulmani; dar sunt 2, 3 miliarde de persoane care spun: „eu cred că Isus este cine a spus că este: Fiul lui Dumnezeu”. Aceasta semnifică faptul că 1 din 3 persoane din lume este creştin. Biserica este mai mare decât China.

Credeţi că momente ca acestea sunt oportunităţi pentru unitatea dintre catolici şi evanghelici?

Bineînţeles că da. Avem atâtea lucruri în comun. Protecţia drepturilor şi libertăţilor religioase, ale noastre şi ale altor credinţe, cu care suntem de acord. De exemplu musulmanii nu beau alcool şi dacă ar ieşi o lege care să îi impună unui restaurant musulman să servească alcool, sau unei case unde se serveşte mâncare evreiască în New York, să îi oblige să servească carne de porc, eu însumi aş protesta. Dacă ar scoate vreo lege care ar impune fiecărei şcoli catolice să distribuie anticoncepţionale, eu aş merge să protestez. Eu sunt cu dumneavoastră pentru a vă apăra drepturile, pentru că dumneavoastră aveţi dreptul să vă educaţi copiii conform conceptelor dumneavoastră.

Vaticanul a trimis recent o delegaţie la Biserica Saddleback, de la Academia Pontificală pentru Viaţă. Ce au descoperit şi pentru ce au venit?

Da, au venit vreo 30 de episcopi din Europa, unul dintre ei fiind capacitat de către Jean Vanier. Ceva interesant, deoarece directorul meu spiritual care a crescut aici în Saddleback, de asemenea a fost instruit de Jean Vanier şi acest lucru mă emoţionează mult. Dar ei au venit pentru tema „Noua Evanghelizare” şi Biseirca Saddleback a fost foarte eficientă în a ajunge la lumea seculară. Biserica noastră are 34 de ani şi în acest timp am botezat 38 000 de adulţi. Şi aceştia sunt convertiţi care nu aveau nici un trecut religios. Ei spun acum: „ne eram nimic până ce am ajuns la Saddleback”.

Am găsit o manieră de a ajunge la lumea secularizată şi sprijin în totalitate noua evanghelizare a Bisericii Catolice, care în principiu spune: „trebuie să ne întoarcem să evanghelizăm persoanele care sunt creştini cu numele, dar nu din inimă”.

Când am intrat în biroul dumneavoastră, mult mai mic şi mai umil decât îmi imaginam, mi-a atras atenţia că aveţi trei imagini: Maica Tereza, Martin Luther King şi Billy Graham. De ce aceştia trei?

Da, dar lipseşte al patrulea, cel al lui Ioan Paul al II-lea. Aceste patru persoane au fost cele mai influente din secolul XX, fără nici o îndoială. Şi fiecare dintre ei reprezintă lecţiile pe care am încercat să le învăţ.

Vă este dificil să vă identificaţi cu titlul „Pastorul nord-american”. Aveţi vreo apăsare din cauza acestui lucru?

Nu înseamnă nimic pentru mine. Ceea ce oamenii vor să spună, depinde de ei. Ceea ce mă interesează cu adevărat, este individul şi dacă am ceva notorietate să slujească pentru a influenţa oamenii şi spre a-i conduce la Isus. De aceasta este vorba.

……………………………………………………………………………………………………

De câtva timp pastorul Rick Warren este subiectul predilect al presei de sorginte catolică. Şi nu doar de când acesta a participat la acea conferinţă pe tema familiei de la Vatican (din luna noiembrie 2014). Interviul de mai sus este precedent respectivei conferinţe. Se pare că „Pastorul Americii”, are o oarecare simpatie faţă de Biserica Catolică şi faţă de papa Francisc în particular.

Într-un alt articol publicat de Religion en Libertad, după conferinţa de la Vatican, Rick Warren era prezenta ca fiind cel ce cheamă lumea creştină să se unească cu papa. Iată câteva fragmente din respectivul articol:

„Rick Warren, influentul pastor al unei mega-biserici protestante americane, a făcut recent o chemare la toţi creştinii necatolici să se unească cu papa Francisc şi cu Biserica Catolică, cu scopul de a realiza împreună obiective comune”.

„Fără a neglija divergenţele care separă celelalte confesiuni creştine de Roma, Warren gândeşte că protestanţii şi catolicii pot să lucreze împreună nu într-o unitate structurală, ci într-o unitate de misiune. „Dacă îl iubeşti pe Isus,a declarat, suntem în aceeaşi echipă”.

„Cu toate că aceste comentarii ale pastorului Warren, bine argumentate,  au fost bine primite în sânul comunităţii catolice, acestea au provocat neliniştea şi furia a altor conducători creştini americani”.

De asemenea, presa catolică îl compară pe Warren tot mai mult cu Tony Palmer, acel episcop carismatic britanic, care a devenit cunoscut prin înregistrarea unui discurs al papei pe un iPhone şi difuzarea acestuia la o conferinţă de pastori carismatici în America (AICI). El era considerat omul de legătură dintre Vatican şi evanghelici, dar cum Tony Palmer a murit într-un accident anul trecut, nu este de mirare că i se caută un substitut şi să-l găsească tocmai în persoana popularului Rick Warren.

În mod sigur de aceste legături vom mai auzi pe viitor. Legăturile ecumenismului, folosindu-se de succesul şi popularitatea unora, încetul cu încetul încep să se consolideze.

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns

1 comment

  1. Dorian C Răspunde

    Reblogged this on Christ4roNews.