Dintotdeauna omul a fost în căutarea identităţii, a relevanţei şi a semnificaţiei. Iar cei mai mulţi cred că bunăstarea şi puterea le vor oferi răspuns căutărilor lor. Dar în textul din Matei cap. 2 găsim un grup de oameni ce nu caută nici relevanţă şi nici semnificaţie ci caută o persoană. Îl caută pe Împăratul. Ce motivaţie au avut aceştia? Avem puţine informaţii despre ei, dar în schimb putem învăţa câteva lucruri foarte importante pentru viaţa noastră de credinţă.
După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudeea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din răsărit la Ierusalim şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în răsărit şi am venit să ne închinăm Lui.” (Matei 2:1-2)
Fiindcă i-am văzut steaua în răsărit …
Există anumite indicii care ne fac să îl căutăm pe Împăratul, iar magii sunt exponentul unei astfel de înţelegeri. Nu avem prea multe detalii despre cine au fost aceştia, ce fel de indicii au avut şi cum le-au interpretat, dar cert este faptul că au ajuns acolo unde au dorit şi au pus o întrebare pertinentă, la care se putea răspunde.
În ziua de azi cine îl caută cu adevărat pe Împăratul, are suficiente indicii, atât interne cât şi externe, pentru a-L putea găsi. Înţeleptul Solomon ne dă unul din aceste indicii:
Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei, măcar că omul nu poate cuprinde, de la început până la sfârşit, lucrarea pe care a făcut-o Dumnezeu. (Eclesiastul 3:11)
Dacă omul nu este dispus să ia aminte la alte dovezi evidente, cel puţin ar trebui să se lase îndrumat de acest sentiment al eternităţii, al nemuririi, ce îl găseşte în interiorul său. Şi dacă face acest pas, atunci i se vor deschide în faţă alte uşi care îi vor arăta drumul spre Împăratul.
Împăratul Irod s-a tulburat mult, şi tot Ierusalimul s-a tulburat împreună cu el
Venirea Împăratului a lovit din plin în temeliile lumii acesteia. Domnul Isus a venit să schimbe lumea din punct de vedere spiritual, să dea oamenilor o direcţie şi un scop care să finalizeze în Împărăţia Lui. De asemenea Isus a venit să schimbe orânduirile sociale, acestea trebuind să fie bazate pe dreptate şi adevăr. Schimbările promovate de Domnul Isus au avut în vedere şi componenta morală, într-o lume decăzută şi perversă.
Din toate aceste motive, atât diavolul cât şi conducătorii lumii au fost şi sunt molestaţi de venirea unui astfel de Împărat. Tulburarea lui Irod este comună în toate perioadele istorice, oamenii puternici şi influenţi nefiind de acord nici cu schimbările sociale şi nici cu cele morale, promovate de Împăratul. Din aceste motive, la care trebuie să adăugăm şi altele de natură spirituală, se dă o aşa de mare luptă împotriva Bisericii lui Hristos, pe care vor să o reducă la dimensiunea unei instituţii marginale, lipsită de semnificaţie, iar pe liderii acesteia, să-i reducă la tăcere.
Şi tu Betleeme … nu eşti nicidecum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda
Venirea lui Isus într-un mod modest a transmis un mesaj tuturor oamenilor de pe acest pământ, indiferent de condiţia lor socială sau morală. Toţi oamenii au acces egal la Dumnezeu şi fiecare poate să fie beneficiarul venirii Împăratului. Dumnezeu a ales pentru naşterea Fiului Său, un sătuc obscur numit Betleem, o iesle săracă şi ca primi mesageri ai acestei naşteri pe nişte umili păstori. Când Isus şi-a început predicarea nu a făcut-o ca exponentul unei şcoli rabinice de calibru, ci ca un umil fiu de tâmplar ce şi-a ales discipolii din rândul pescarilor, ai vameşilor şi ai zeloţilor. Când a intrat în Ierusalim a făcut-o călare pe un măgăruş, apoi a fost trimis la moartea cea mai josnică şi umilitoare din acea vreme, la cruce.
Dar profetul vedea cu sute de ani înainte relevanţa pe care o va primi Betleemul, datorită naşterii lui Mesia. Venirea lui Isus în acest mod a deschis accesul la El tuturor oamenilor, iar cei ce-L vor accepta vor fi numiţi Fiii lui Dumnezeu. Ce mare onoare, să fii numit Fiu de Dumnezeu şi moştenitor al Împărăţiei Lui, onoare ce ţi se oferă în dar de Isus Hristos care te-a scos din mizeria morală, din marginalizarea socială şi din legăturile incertitudinii şi ale vinovăţiei.
Şi iată că steaua … mergea înaintea lor
Există oameni care se mulţumesc cu un Isus mai mult decorativ decât relevant. Magii au ajuns la Irod, care aparent s-a arătat faţă de ei binevoitor şi chiar interesat de căutarea lor. Magii ar fi putut să se mulţumească cu bunăvoinţa lui Irod şi cu interpretarea primită de la preoţii şi rabinii evrei. Dar ei doreau o întâlnire personală cu Împăratul şi acest lucru datorită unei puternici motivaţii spirituale: să se închine înaintea Lui. Ce este interesant aici este că steaua din răsărit li s-a arătat din nou doar după ce au depăşit acest impas numit Irod, stea care i-a condus până la Betleem unde l-au găsit pe Mântuitorul.
Pentru atâţia oameni azi creştinismul este doar de natură decorativă, cu impact cultural, dar fără relevanţă spirituală şi cu atât mai puţin una escatologică. Se mulţumesc doar cu un creştinism de suprafaţă, care se mărgineşte la o frecventare sporadică a serviciilor unei biserici, urmând indicaţiile unui lider spiritual (preot) la fel de superficial şi de nepăsător. Astfel de creştini niciodată nu vor primi vreun mesaj direct din partea lui Dumnezeu (aşa cum au primit magii sau păstorii) şi nici nu vor beneficia vreodată de călăuzirea Duhului Sfânt, care să-i conducă la închinare în faţa lui Isus.
În urmă au fost înştiinţaţi de Dumnezeu să nu mai dea pe la Irod
Bunăvoinţa aparentă a lui Irod ascundea de fapt perfidia unui conducător ce îşi vedea ameninţată poziţia. Egoismul şi setea de putere a lui Irod, scot în evidenţă trăsăturile unei societăţi bolnave în care oamenii se calcă în picioare, pentru a dobândi întâietate şi privilegii, într-o competiţie absurdă, ce nu mai are sfârşit.
Întâlnirea cu Isus, modifică nu numai priorităţile ci modifică şi valorile. Cei ce au fost înainte interesaţi de putere, bani şi plăcere, sunt acum interesaţi de a-şi sfinţi vieţile prin pocăinţă, pentru a-şi putea asigura veşnicia. Apostolul Pavel, după ce s-a întâlnit cu Isus pe drumul Damascului le-a considerat pe toate acestea ca pe o pierdere, faţă de preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Isus Domnul meu. Pentru El am pierdut toate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Hristos. (Filipeni 2:8)
Aşa cum magii s-au întors în ţara lor pe un alt drum, tot aşa acei au parte de o întâlnire veritabilă cu Împăratul, îşi vor schimba direcţia vieţii lor, valorile şi principiile, ce vor fi diametral opuse faţă de cele ale lui Irod.
Unde este Împăratul? Pentru cei ce-l caută la palatul lui Irod şi se mulţumesc cu răspunsul acestuia, vor rămâne acolo. Cei ce vor continua să caute, în mod sigur în felul acesta vor deschide poarta Duhului Sfânt ce îi va conduce spre Isus cel umil, dar care le va schimba viaţa, le va da speranţă şi le va asigura viaţă veşnică în Împărăţia Lui. .
