„Şi eu am văzut coborându-se din cer, de la Dumnezeu, cetatea sfântă, Noul Ierusalim, gătită ca o mireasă împodobită pentru bărbatul ei. Şi am auzit un glas tare care ieşea din scaunul de domnie şi zicea: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, şi ei vor fi poporul Lui, şi Dumnezeu însuşi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor”. (Apocalipsa 21:2-3)
(aici avem versiunea în limba română)
Cu mult în urmă cândva am văzut
Cetatea sfântă din cer coborând
Acolo-I tronul lui Dumnezeu
E şi pomul vieţii, acolo mereu
Acolo curge lin, e râul sfânt
De sub tronul său viaţ-aducând
Vreau să ajung în Acel loc slăvit
În Cetatea de sus
Ierusalim, vreau să păşesc pe străzile tale
Şi vreau să privesc ale tale splendori
Ierusalim, să m-odihnesc lângă apă vieţii
În cetatea lui Dumnezeu
Acolo leul stă chiar lângă Miel
Era armonie în orice fel
Văzu lumina iar acol` noapte nu-i
Hristos slăvit e, e lumina Lui
Iar sfinţii ce-I dau laudă neîncetat
El este vrednic, vrednic Împărat
Vreau să ajung în Cerul slăvit
În cetatea de sus
Ierusalim, Ierusalim
Toţi Domnului cântaţi
Osana, glorie, slavă
Osana, de-acum şi-n veci de veci
Ierusalim, vreau să păşesc pe străzile tale
Şi vreau să privesc ale tale splendori
Ierusalim, să m-odihnesc lânga apa vieţii
În cetatea lui Dumnezeu
Ierusalim, Ierusalim, oraşul dorit
Cetatea de sus, Ierusalim
