Despre un copil, o gorilă și protectorii animalelor

1006 0

De mai mult timp am ajuns la concluzia că în această vreme trăim într-o lume cu susul în jos. Ceea ce mai demult era considerat un păcat, condamnat de majoritatea opiniei publice, astăzi nu numai că este tolerat, ci este considerat virtute.  De exemplu, dacă spui la cineva că ești familist convins, că încă mai crezi în valorile castității, ale fidelității conjugale și în educarea copiilor în valorile tradiționale, ești privit ca pe un individ straniu, ce trăiește într-un cătun de munte, sau probabil că abia a coborât din copac.

Sau dacă ai curajul să mergi mai departe și să spui că ești un om cu credință în Dumnezeu, că Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, că valorile morale ale Cărții Sfinte sunt absolute, că există viață după moarte și că fiecare va trebui să dăm socoteală într-o zi, ești privit cu suspiciune de unii, cu ironie de alții și probabil vei fi compătimit de cei mai mulți.

Recent în România s-au depus la Parlament 3 milioane de semnături prin care se cere Legislativului să apere valorile tradiționale ale familiei și care a fost reacția: cei trei milioane sunt proști, habotnici, înapoiați, etc.

Câte paradoxuri putem vedea astăzi … Investim sume uriașe pentru a proteja natura și a evita schimbările climatice, se duc bani grei pentru protejarea balenelor, pentru înmulțirea a nu știu ce specie ce este pe cale de dispariție, în timp ce milioane de copii merg la culcare flămânzi, alții mor din cauza unui banal vaccin ce nu li s-a administrat când trebuia, sau alții sunt folosiți de mafioți pentru scopuri criminale. Se investește în medicină, părinții ce nu pot avea copii plătesc sume consistente pentru fertilizare artificială, în timp ce milioane de copii sunt aruncați la coșul de gunoi înainte de a se naște.

Despre un astfel de paradox vreau să vorbesc astăzi. S-a întâmplat sâmbăta trecută într-o Grădină Zoologică din Cincinnati (Ohio – Statele Unite). Un copil de trei ani a căzut în perimetrul închis al unei gorile de 180 de kg. Animalul a luat copilul și a început să-l târască după el, să-l arunce încoace și încolo  într-un spațiu cu apă și stânci. Riscul ca micuțul să se înece sau să se aleagă cu lovituri grave era iminent. Există un video în care se aude strigătul disperat al copilului, dar unele medii de comunicare l-au cenzurat. Ce au făcut autoritățile parcului? După 10 minute de teroare a celor prezenți, au decis să omoare animalul printr-o împușcătură. Copilul a fost salvat și nu s-a ales decât cu o lovitură la cap și câteva zgârieturi.

Dar imediat după acest incident s-a pornit o intensă campanie mediatică prin care se cere „dreptate” pentru animal. S-a deschis în Change.org o listă de semnături ce a ajuns deja la 500 000, gorila Harambe de 17 ani devenind simbolul luptei celor ce se ocupă de protecția animalelor.

Dar activiștii merg și mai departe, făcându-i pe părinții copilului responsabili civili de moartea lui Harambe, cu amenințarea că vor cere deposedarea acestora din drepturile părintești.

Credem că această neglijență poate reflecta situația din căminul copilului. Cei ce semnăm mai jos cerem cu insistență o investigație în cadrul familial al copilului pentru a-l proteja pe el și pe frații lui de noi incidente de neglijență paternă ce ar putea duce la daune fizice și chiar la moarte”, se poate citi în petiție.

De asemenea s-a deschis o pagină web, Dreptate pentru Harambe, a cărei promotoare Kate Villanueva, a convocat o manifestație lunea trecută în zoologicul din Cincinnati, pentru a aduce un omagiu gorilei.

harambe

Directorul parcului, Thane Maynard a explicat de ce această decizie și nu alta, cum ar fi adormirea animalului prin anestezie, specificând că nu se putea știi care va fi reacția gorilei și că aceasta dispunea de timp suficient pentru a-i produce daune copilului, până ce anestezia își făcea efectul. Deși se lamenta de pierderea acestui exemplar, această specie prezentând o valoare ridicată în captivitate, el a spus: „Acest copil era târât peste tot, capul i se lovea de ciment, era evident că era în pericol. Cred că într-o situație similară pe viitor, am lua aceeași decizie. (…) Noi trăim într-o lume reală și luăm decizii reale. Oamenii, copiii pot să sară gardurile. Nu cunoașteți nici un copil de trei ani? Poate sălta peste orice lucru”.

Campania împotriva părinților (Deonne Dickerson, de 37 ani și Michelle Gregg, de 32, cu patru copii), declanșată pe rețele sociale, a ajuns să intre în detalii de-a dreptul jenante. S-a descoperit așadar că tata are un lung cazier judiciar, fiind condamnat în 2006 pentru trafic de droguri, deși după aceea și-a schimbat viața devenind părinte și muncitor ca majoritatea.

O femeie ce a fost martor la incident, fiind împreună cu mama,  a declarat că aceasta îl avea pe micuțul Isaiah tot timpul de mână și îl lăsase doar un moment pentru a face o poză. Exact momentul în care copilul a dispărut și când l-au văzut el deja căzuse de pe gard de partea cealaltă. Femeia a mai adăugat că micuțul a urcat gardul atât de repede încât nici ea și nici tatăl nu l-ar fi putut opri.

În mijlocul acestei campanii de hărțuire, Michelle Gregg a postat câteva fraze pe profilul ei de Facebook, prin care îi mulțumea lui Dumnezeu care i-a protejat copilul, până ce autoritățile au ajuns la fața locului și au rezolvat situația.

Ce se va întâmpla în continuare? Se va declanșa un proces judiciar împotriva părinților? Vor avea câștig de cauză activiștii ce luptă pentru drepturile animalelor? Orice este posibil în această lume în care oamenii  numesc răul bine, şi binele, rău, care spun că întunericul este lumină, şi lumina, întuneric, care dau amărăciunea în loc de dulceaţă, şi dulceaţa în loc de amărăciune! (Isaia 5:20)

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns