„Baraba” din „Patimile lui Hristos”, povesteşte cum s-a convertit în timpul filmărilor

Pietro Sarubbi este un actor italian cu un trecut tumultuos. Fiind doar un adolescent, a fugit de acasă pentru a se uni cu o companie de circ. Apoi, intrat în acest anturaj, a călătorit prin lume, crezând spunea el „că într-un anumit loc voi putea să-mi umplu acel gol spiritual care mă chinuia”.

A probat acest lucru intrând în Mănăstirea Shaolin din provincia Henan (China), pentru a se perfecţiona în arte marţiale. Nu a găsit acolo ceea ce căuta. A călătorit atunci prin Tibet, legat într-un legământ de tăcere autoimpus, timp de şase luni, plin de dorinţa de a atinge acea Iluminare a budismului. Dar angoasa existenţială continua neschimbătoare, cu toate eforturile făcute.

A practicat apoi meditaţia în India şi – aproape la capătul puterilor – a ajuns mai târziu în Amazonia braziliană …, unde a învăţat să vorbească portugheza. În paralel, între o călătorie şi alta, îşi continua cariera de actor … A început când avea 18 ani jucând în piese de teatru comerciale şi filme italiene independente. S-a specializat în comedie, dar întotdeauna simţea o uşoară senzaţie de eşec, deoarece dorinţa lui era de a regiza. „Mă simţeam ca un tigru de Bengal închis într-o cuşcă de circ, pregătit pentru show”, recunoaşte.

Hollywood -ul părea că-i zâmbeşte atunci când a primit un rol secundar în filmul „Mandolina Căpitanului Corelli” (2011), dar minutul de glorie nu apărea şi nici golul existenţial nu îl abandona.

Câteva luni după acel film, povesteşte că „într-o zi a sunat telefonul cu o ofertă pentru a colabora într-un film al lui Mel Gibson. Întotdeauna în filmele anterioare, am îndeplinit roluri obscure, aşa că m-am gândit că acesta va fi un altfel de film, de acţiune”. Dar filmul urma să relateze patimile, moartea şi învierea lui Isus. Era surprins. „Niciodată nu mi-am imaginat că eu aş fi putut juca într-un film despre patimile lui Isus, deoarece în acele momente mă aflam departe de biserică”, îşi aminteşte.

Ar fi dorit să fie apostolul Petru şi nu şi-a ascuns decepţia atunci când Mel Gibson i-a comentat că l-a căutat pentru a-l interpreta pe Baraba … „Adevărul este că aş fi dorit să joc rolul lui Petru şi nu pentru ceva spiritual, ci pentru că mă plătea mai bine pentru fiecare zi de lucrată şi Baraba apărea pentru foarte puţin timp. Atunci am argumentat că eu eram o persoană faimoasă şi că nu putea să-mi dea un rol minor”. Dar în final a acceptat să joace Baraba, dar în timpul filmărilor se petrecu cu el ceva deosebit, ce-i va marca tot restul vieţii.

Cu câteva zile înainte de a filma scenele, a avut o conversaţie cu Mel Gibson care a dorit să-i dea mai multe detalii despre personaj: că Baraba nu era un simplu bandit, ci că el aparţinea partidei zeloţilor. Dar Gibson adăugă un detaliu care a pătruns adânc în Sarubbi … I-a spus că Baraba a fost închis mai mulţi ani, că a fost torturat şi fiind dus până la limită, „s-a transformat într-o bestie, greu de descris în cuvinte. El se exprimă prin privire. Pentru aceasta te-am ales pe tine … după ce am investigat, tu pari cel mai potrivit să întruchipezi bine pe acest animal sălbatic şi în acelaşi timp să poţi refugia în adâncul inimii privirea unui om bun” a concluzionat Gibson.

La câteva zile se afla în platou şi pentru câteva minute a rămas absorbit contemplând pe colegul său Jim Caviezel, care interpreta rolul lui Isus. Era cu câteva minute înainte de a înregistra scena în care poporul îl ierta pe Baraba şi-l condamna pe Mesia … şi pe neaşteptate Pietro Sarubbi şi Baraba, în sufletul actorului, erau de fapt unul singur. Scena continua şi el deja nu îşi mai juca rolul, el trăia cu intensitate evenimentul din toată fiinţa lui. În sfârşit strigătele mulţimii şi-au văzut împlinită dorinţa, Baraba era eliberat! A avansat coborând scările şi atunci privirea lui s-a încrucişat cu sensibilitatea infinită din ochii lui Isus … „A fost un puternic impact. Am simţit ca şi cum ar fi trecut un curent electric printre noi. Vedeam pe propriul Isus”.

Începând din acel moment, actorul italian, narează că întreaga lui viaţă s-a schimbat. Acea pace pe care a căutat-o timp de atâţia ani, în zeci de călătorii, i-a intrat în suflet. „Când m-a privit, în ochii lui nu am văzut nici ură şi nici un resentiment faţă de mine, ci numai milă şi dragoste”.

Această fulminantă convertire pe care Pietro Sarubbi o relatează în cartea lui „Da Barabba a Gesù – Convertito da uno sguardo” (De la Baraba la Isus – Convertit de la o privire) a iniţiat o nouă etapă în viaţa lui în care credinţa îi va atinge toate domeniile vieţii.

Într-o manieră personală de exegeză biblică, Pietro Sarubbi explică motivul pentru care este mulţumit de acel personaj, Baraba, căruia nu i-a făcut plăcere la început să-l întruchipeze. „Este omul pe care Isus l-a salvat de la crucificare. El este cel care reprezintă întreaga umanitate”. 

Sursa: Religion en Libertad

Comentarii