Vaticanul îl reabilitează pe „ereticul” Martin Luther

1045 0

„Separând ceea ce este polemic de lucrurile bune ale Reformei, catolicii sunt capabili acum să-și deschidă urechile la provocările lui Luther pentru Biserica de azi, recunoscându-l ca pe un „martor al Evangheliei”. Astfel, după secole de condamnări și defăimări reciproce, catolicii și luteranii vor comemora în 2017, pentru prima dată împreună, începutul Reformei”.

Acesta este textul acordat de Consiliul pontifical pentru promovarea unității creștinilor și Comisia de credință și constituție a Consiliului Mondial al Bisericilor, privitor la Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor, ce va avea loc între 18 și 25 Ianuarie 2017, care anul acesta are drept obiectiv al V-lea centenar al Reformei.

În introducerea temei se evidențiază cum în 1517 „Martin Luther a produs îngrijorare față de ceea ce el a considerat că sunt abuzuri ale Bisericii din vremea lui, făcând publice cele 95 de teze. Anul 2017 înseamnă a 500-a aniversare a acestui eveniment crucial în ceea ce a însemnat Reforma, ce a marcat viața Bisericii occidentale de-a lungul a mai multor secole”.

În același timp, atât Vaticanul cât și Consiliul Mondial al Bisericilor încurajează la „căutarea unității de-a lungul întregului an” și oferă o serie de reflecții comune pentru săptămâna unității, cât și pentru întregul an 2017.

Un eveniment care,  așa cum recunoaște textul, „a fost o temă controversată în istoria relațiilor intereclesiale din Germania, la fel ca și în ultimii ani”. După „lungi și uneori dificile dezbateri” privitoare la oportunitatea „celebrării” unei rupturi, s-a ajuns la concluzia că „dacă se pune accentul pe Isus Hristos și pe opera lui reconciliatoare, ca și esență a credinței creștine, interlocutorii ecumenici din EKD (romano-catolici, ortodocși, baptiști, metodiști, menoniți și alții), vor putea să participe la festivitățile aniversării”.

Un grup amplu de lideri protestanți din întreaga lume, critici cu această linie, susțin că Biserica Catolică nu și-a schimbat cu nimic ideile și poziția față de marile diferențe ce au provocat schisma ce s-a numit Reforma Protestantă și că este vorba doar de câteva gesturi goale de conținut în ceea ce privește esențialul.

Ca și un exemplu simplu și evident al acestui fapt, Luther continuă oficial să fie excomunicat pentru „ereziile” lui doctrinare.

Nu este pentru prima dată când lideri catolici și protestanți se întâlnesc și acordează texte comune. Numai în ultimele luni au avut loc câteva evenimente ce marchează fără doar și poate, acest drum al ecumenismului.

Un gest evident în această direcție a avut loc în luna Octombrie 2016, când Papa Francisc a primit în audiență la Vatican pe aproximativ 1 000 de peregrini luterani, recepție ce a avut loc în Aula Paul al VI-lea, unde erau așteptați de o statuie a lui Martin Luther, așezată acolo pentru a marca comemorarea nr. 500 a Reformei. Cu acest prilej, Papa Francisc a afirmat că „diferențele dintre catolici și luterani sunt minore atunci când creștinii fac vizibilă lumii mila lui Dumnezeu, aceasta fiind ceea ce ne unește”. De asemenea a mulțumit lui Dumnezeu deoarece „astăzi luteranii și catolicii suntem pe drumul ce duce de la conflict la comuniune”. „Prezența voastră aici, atât de numeroasă și de entuziastă, este un semn evident al acestei fraternități și ne umple de speranță că această înțelegere reciprocă continuă să crească”.

Două săptămâni mai târziu, Papa Francisc participa la o întâlnire catolică-luterană în Suedia, ce marca începerea aniversărilor legate de cel de al V-lea centenar al Reformei, întâlnire ce a contat cu prezența președintelui Federației Luterane Mondiale, Munib Younam, împreună cu alți lideri catolici și luterani. Cu această ocazie a fost semnată o declarație comună, structurată în cinci blocuri tematice: mulțumiri, trecerea de la conflict la comuniune, angajamentul pentru mărturie comună, unitatea în Hristos și în cele din urmă o rugă îndreptată spre toți catolicii și luteranii din întreaga lume.

„Diferențele teologice au fost însoțite de prejudecăți și conflicte, și religia a fost folosită cu scopuri politice”, se arată în textul declarației comune. „Credința noastră comună în Isus Hristos și botezul nostru ne cer o convertire permanentă, pentru a lăsa în urmă dezacordurile istorice și conflictele ce au obstrucționat misiunea reconcilierii”.

Protestante Digital

Comentarii

In this article

Lasă un răspuns